V-am spus că pe blog încercăm să aducem informații utile și oameni frumoși. Astăzi vă aduc un interviu cu cu Misha Țurcanu, autorul blogului Wine like a Local, cu care am discutat despre pasiunea lui, părerile despre lumea vinului în Moldova, cât și despre oenoturism. Pentru că vinul e cel ce acompaniază cele mai frumoase conversații, te invit să îți pui un pahar din vinul preferat și să citesti interviul.

“Pentru mine, prima experiență a fost cu Tămâiosă de Sălcuța și cu seria ENO. În primul rând mi s-a părut interesant la exterior, ceea ce și m-a atras. După care, am fost uimit de aromele și gustul vinului, care nu este un rose tipic. Până astăzi, acest vin rămâne unul din rose-urile mele preferate”. – Misha Țurcanu  (winelikealocal)

1. Cum a fost primul tău encounter cu lumea vinului? (vinul, locul, momentul?)

Desigur că prima amintire este din familie, încă în copilărie. Că orice gospodar, bunelul meu făcea vinul său care era des băut la masă. De fiecare dată, acesta era servit cu o expresie deja proverbială: „Anti radiație”.

Mult mai târziu, am avut o lungă carieră de bartender, în care m-am familiarizat cu majoritatea băuturilor alcoolice și cultura lor de consum, în afară de vin. Interesul pentru vin a apărut acum 5 ani, după un interviu cu Alexander Luchianov la Et Cetera. M-a impresionat foarte tare istoria vinăriei și pasiunea cu care el povestea despre vin. După asta am înțeles că nu poți să îți doreșți să locuiești în Moldova, fără a cunoaște mai multe despre vin.

2. Cum a evoluat pasiunea aceasta pentru vin și descoperiri, și unde ai vrea să ajungi? (este mai mult decât un hobby?)

A fost destul de repede. Am început să mergem la Vernisajele Vinului cu mai mult interes. Am descoperit că mulți prieteni sunt, la fel, pasionați de vin și am început să schimbăm păreri despre vinurile noi și cele preferate. Chiar destul de des facem degustări acasă cu prietenii cu vinuri noi, locale, de peste hotare, în orb și comparativ.

În paralel am citit mai multe cărți, bloguri, cursuri online. La fel, am urmat cursul organizat la Chișinău de Asociația Sommelierilor Europeni ASE și nivelul 2 al celui mai recunoscut sistem de educație despre vin din lume – WSET. Sper să reușesc anul viitor să fac și nivelul 3.

Însă cel mai important este să te interesezi de vin oriunde mergi, în deplasare, în interes de serviciu, sau în vacanță, să încerci, să deguști, să descoperi noi soiuri și stiluri; iar eu fac asta de mulți ani.

3. Urmărești alți wine bloggeri din alte țări? Care este părerea ta despre această pasiune? E o necesitate că în țară noastră să avem mai mulți oameni ca tine?

Sigur că mereu citesc despre vin din diferite surse, în mare parte sunt canale de telegram, bloguri online sau conturi de instagram ale unor vinării și sommelieri cunoscuți. Mereu mă ajută cu noi idei și energie pentru a scrie în fiecare zi, însă gusturile mele sunt evident subiective. Însă vinuri sunt foarte multe și foarte diferite, până la urmă există un vin pentru fiecare. Mai mult content și mai mulți bloggeri, ar ajută diferite categorii de consumatori să identifice vinurile care li se potrivesc, în dependență de preferințe și valori.

4. Care este partea preferată a acestui lifestyle pe care îl duci?

Oh, cel mai interesant mi se pare să descifrezi ce a vrut să spună vinificatorul prin vinul pe care îl face. Dar e însă e mai greu să ajungi acolo. De regulă, trebuie să ai norocul să discuți chiar cu el sau ea și să poți pune mai multe întrebări din istorie și despre preferințele sale, să-i prinzi viziunea și misiunea despre lumea vinului în general.

Altă latură pozitivă pe care am descoperit-o despre vin, este faptul că oamenii din această industrie independent de țară sunt foarte primitori și prietenoși, mai ales când întâlnesc oameni care cu adevăraț se interesează despre vinurile pe care le fac și care sunt particularitățîle vinificației în regiune. 

5. Presupun că ești într-un continuu studiu al acestei industrii, ce părere ai în general despre vinurile moldovenești și apariția a peste 200 de crame noi în ultimii ani?

Cred că vinul nostru e pe calea cea dreaptă, mai avem un drum lung de parcurs, însă, eventual, vom ajunge la recunoștința mondială meritată. Crame noi sunt multe, însă sunt multe și stilurile de vinificație. Cred că este și un trend, iar mulți vor renunț̦a în câțiva ani, când vor conștientiza pe deplin cât de mare este efortul care este necesar a fi depus.

Ce îmi place la noi în ultimii ani, este faptul că destul de repede se adaptează trenduri internaționale și se experimentează cu ele. Naturale, biodinamice, pet-naturi, orange, fără sulfiți… avem de toate!

6. Care a fost experiența cu vinul și familia Sălcuța și primul vin pe care l-ai încercat?

Pentru mine, prima experiență a fost cu Tămăiosă de Sălcuța și cu seria ENO. În primul rând mi s-a părut interesant la exterior, ceea ce și m-a atras. După care, am fost uimit de aromele și gustul vinului, care nu este un rose tipic. Până astăzi, acest vin rămâne unul din rose-urile mele preferate.

Winemakers Way este o serie foarte reușită la capitolul preț – calitate. Și desigur vinurile din seria EPIZŌD sunt „Jos pălăria!”, unul din vinurile de top contemporane, care își creează o imagine a vinului nou moldovenesc peste hotare.

7. Ce părere ai despre oenoturism și ce ai dori să vezi mai mult la noi în țară din partea vinariilor în acest sens?

Cred că suntem o perlă ascunsă a Europei, care încă urmează a fi descoperită de turișțîi din întreagă lume. Ne așteaptă vremuri bune. Soiurile noastre sunt foarte interesante pentru gusturile amatorilor de vin din toată lumea, asta o confirmă și medaliile ce le primesc la concursurile internaționale. Ce ne lipsește, este mai multă infrastructură în afară capitalei, hoteluri, cafenele, locuri scenice pentru poze în afară capitalei, trebuie decentralizată mai tare țară. La fel, sper să avem mai multe festivaluri interesante.

8. Ce ai recomanda vinariilor din Moldova să implementeze pentru o evoluție frumoasă?

Mi-aș dori totuși mai multe experimente îndrăznețe cu noi stiluri de vinificație și soiuri de struguri noi. Să creștem exportul de vinuri seci de calitate și să le facem mai accesibile pentru consumatorii din lumea întreagă prin prezența în enoteci.

În pre-pandemie aveam un obicei cu prietenii să luăm sticle de vin în orice călătorie și le dăruiam în enoteci mici din orașele pe care le vizităm. Nu le ceream nimic în schimb, doar, să guste vinul și să ne viziteze dacă le place. Nu știu dacă a adus în Moldova noi enoturiști, însă cu toții se bucurau foarte, se emoționau și, de cele mai multe ori, nu ne lăsau să plecăm fără o sticlă de vin local în schimb. Recomand acest exercițiu, garantez multe zâmbete și senzații pozitive. Cred că timp de vreo 2 ani am dăruit astfel în jur de 50 de sticle de vin.

Cred că ar funcționa foarte bine dacă asemenea mecanisme oneste de promovare ar fi adaptate la o scară largă. Sfătuiesc vinificatorii să experimenteze nu doar în materie de vin, dar și că mecanisme de promovare, design și alte elemente ale circuitului vinului.